Definiția cu ID-ul 550401:
Enciclopedice
îndumnezeire, îndumnezeiri s. f. Faptul de a (se) îndumnezei; participarea credinciosului la viața lui Dumnezeu prin energiile necreate; conținutul ontologic al comuniunii dintre om și Dumnezeu; divinație, adorație, zeificare. – Din îndumnezei.
Exemple de pronunție a termenului „îndumnezeire” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1