Definiția cu ID-ul 255652:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înfurci vb., ind. prez. (a avea de furcă, a se certa) 1 sg. înfurc; (a se bifurca) 3 sg. înfurcește
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înfurci vb., ind. prez. (a avea de furcă, a se certa) 1 sg. înfurc; (a se bifurca) 3 sg. înfurcește