Definiția cu ID-ul 953089:
Regionalisme / arhaisme
șuteu, șutei, s.m. – (reg.; înv.) 1. Brutar. 2. Cuptor. ♦ (onom.) Șuteu, Suteu, nume de familie (66 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. sütö „brutar; cuptor” (MDA).
Exemple de pronunție a termenului „șuteu” (34 clipuri)
Clipul 1 / 34