acatalectic (< gr. ἁϰατάληϰτος, akatalektos, „fără sfârșit”), termen ce desemnează, în prozodia* greacă și latină, un vers complet al cărui ultim picior (1) sfârșește cu o silabă atonă. În versificația pop. românească sunt cunoscute 2 tipare metrice a.: de 6 și de 8 silabe. Ex. Cine-aude-a mea guriță. Sin. vers complet, vers plin. V. catalectic.