AER-, v. AERO-. □ ~enchim (v. -enchim), s. n., țesut parenchimatic cu spații intercelulare mari, pline cu aer, prezent în tulpinile și rădăcinile unor plante acvatice submerse; ~odontalgie (v. odont/o-, v. -algie), s. f., sindrom dureros dentar, care se declanșează la mari înălțimi.