*AFECTAȚIUNE, *AFECTAȚIE sf. 1 Chip prefăcut, nefiresc (de a vorbi, de a se purta), prefăcătorie: nu se poate desobicinui de a vorbi cu această ~ care-l face ridicul ¶ 3 Destinare, hotărîre (în spec. a unei sume) pentru un scop anumit: ~a acestei sume pentru clădiri [fr. < lat.].