AMBALA vb. I. I. tr. A împacheta ceva (în hîrtie, carton etc.) pentru a putea fi transportat. II. refl. 1. (Despre cai) A-și lua vînt; a scăpa din frîu. 2. (Fig.; despre oameni) A se înflăcăra, a se entuziasma, a se pasiona, a se aprinde. 3. (Despre motoare, mașini) A depăși turația normală. [< fr. (s’)emballer].