ARGUMENT Termen împrumutat în lingvistica modernă din logica formală, unde, în operația de reprezentare a propozițiilor, desemnează variabila independentă a funcției predicative sau, altfel spus, indică obiectele și indivizii de care depind proprietățile și relațiile, adică predicatele*. Predicatele sunt de două tipuri: a) cu „un loc” (sau un argument), ca în construcția: Socrate este filozof, reprezentată filozof (Socrate), adică o funcție de tipul f(x); b) cu „două locuri” (sau două argumente), ca în construcția: Platon este discipolul lui Socrate, reprezentată discipol (Platon, Socrate), adică o funcție de tipul f(x, y). • În gramatica generativă*, desemnează participanții minimum necesari, deci participanții implicați obligatoriu în activitatea sau starea exprimată de predicat, cărora predicatul le atribuie o funcție / un rol tematic*, extras(ă) din ansamblul de roluri: temă*, agent*, sursă', locativ*. Funcționează ca predicate verbele, adjectivele, numele și prepozițiile, constituind centre* (sau capuri*) de grup sintactic, iar ca argumente, nominalele sau echivalentele lor propoziționale cerute în mod necesar de centre. Argumentul corespunde actanților* din teoria lui L. Tesnière, cu deosebirea că Tesnière insistă asupra naturii sintactice, considerându-le nominalele cerute din necesități sintactice și cărora li se impun restricții sintactice, în timp ce teoria argumentelor insistă asupra relației semantice dintre predicat și nominale. Generativiștii disting între: argumente interne, văzute ca proprietăți lexico-semantice inerente ale predicatelor (vezi LEXICON) și realizate sintactic prin complemente*, și un argument extern, cerut de grupul verb + complement, reprezentat sintactic prin subiect. Susținerea acestei distincții se bazează pe observația că același predicat, combinat cu complemente diferite, determină roluri diferite pentru subiect (vezi, de ex., grupul sparge fereastra, care atribuie subiectului rolul agent, spre deosebire de grupul își sparge capul, care atribuie subiectului rolul experimentator: Ion sparge fereastra vs. Ion își sparge capul). G.P.D.