3 definiții pentru atârnător
Explicative DEX
atărnător, ~oare [At: (a. 1836) URICARIUL VII, 194/ V: -iu / Pl: ~i, ~oare / E: atârna + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care atârnă un obiect undeva. 3 a Care atârnă de ceva. 4 a Care este dependent. 5 a Care este sub autoritatea cuiva. 5 sf (Reg) Loc unde își atârnă ciobanii hainele și obielele ca să se usuce Si: (reg) zăvoadă. 6 sf (Reg) Loc de culcare al oilor. 7 sf (Reg) Loc unde se odihnesc oile după muls. 8 sf Agățătoare (la haină). 9 Plantă erbacee ornamentală cu flori mici roz purpurii, așezate în fascicule (Zerbina pendula).
atârnătoriu, ~oare a, sf vz atârnător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
atârnător adj. m., pl. atârnători; f. sg. și pl. atârnătoare
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: atârnător
atârnător adjectiv
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
atârnătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)