AVANSARE Concept al gramaticii relaționale (D.M. Perlmutter, P.M. Postal (1977)); corespunde engl. advancement; ascension; promotion și desemnează un tip de procese sintactice care au ca efect o înaintare lineară și ierarhică; un component, de obicei un grup nominal dintr-o poziție periferică, ajunge să înainteze nu numai în ordinea lineară, ci și în ierarhia structurală. • Fiecare limbă are propriile ei tipuri de avansare. în română, de ex., se poate vorbi despre avansarea unui nominal dintr-un grup nominal subordonat, unde are poziția unui genitiv (cu rol posesiv), în structura grupului verbal ajungând să ocupe poziția verbală a unui clitic* în dativ (vezi: Ion a pierdut cartea Iui Ion > Ion și-a pierdut cartea; Ion are grijă de sănătatea lui Ion > Ionj își are grijă de sănătate; vezi și POSESIE; (dativ) posesiv). Un proces similar are loc în cazul unui nominal din poziția unui complement al adjectivului, care avansează în organizarea grupului verbal, ajungând în aceeași poziție preverbală de clitic în dativ (vezi: este / rămâne recunoscător Iui Ion > (Ion este / rămâne recunoscător). Vezi și TEMATIZARE. G.P.D.