Definiția cu ID-ul 416362:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bară (bare), s. f. – Bucată lungă de lemn sau de metal. Fr. barre. La unele jocuri de copii, se aude cu fonetismul fr., bar. – Der. bara, vb. (a închide, a împiedica, a intercepta), pe baza fr. barrer; baraj, s. n. (stăvilar, zăgaz), din fr. barrage.