BAȘTINĂ (pl. -ini, -ine) sf. 1 †Proprietate moștenită de la părinți și care de veci a aparținut familiei: își părăsesc baștinele lor și se duc de trăesc prin codri (VLAH.) ¶ 2 Întrebuințat astăzi numai în loc.: de ~, ‼ din ~, nestrămutat, neînstreinat, rămas locului din moși strămoși; locuitori de ~, locuitori cari nu s’au strămutat niciodată din locul, din orașul, din țara în care Iocuesc; Român de ~, Român neaoș [vsl. *baština].