Definiția cu ID-ul 418260:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
blasture (-ri), s. m. – Emplastru. – Var. blastur, blastor(e), bleastur(e). Ngr. μπλάστρι, din gr. ἔμπλαστρον.
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
blasture (-ri), s. m. – Emplastru. – Var. blastur, blastor(e), bleastur(e). Ngr. μπλάστρι, din gr. ἔμπλαστρον.