Definiția cu ID-ul 711091:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bociulie, -i, (buciulie), s.f. – Boboc, mugur; căciulie; capsula cu sămânță de la floare: „Măghieran cu bociulie / Spune mândrului să vie” (Bârlea 1924 II: 134). – Contaminare dintre boboc și măciulie / căciulie.