broască, cîrtiță În diverse părți ale țării, cârtiță are înțelesul de „buboi”, „umflătură sub piele” (pentru atestări, vezi DA; vezi și MCD, p.62 : cîrtițoi „”abces, buboi mai mic„). Descoperind acest sens în Atlasul Lingvistic român, M. Sala, într-o notă din SCL, VIII (1957), p. 239, îl explică prin credința că umflătura ”se vindecă dacă locul bolnav este atins de mîna unui om care a omorît o cârtiță„, cum declară martorii interogați. Scriban arată că ”poporul crede că o capeți dacă strici moșoroaiele de cîrtiță„. În același articol, M. Sala discută și cuvîntul broască, cu înțelesul de ”umflătură„”, atestat tot în Atlas, și arată că acest înțeles „n-a apărut, așa cum s-ar putea crede, datorită unei asemănări exterioare între forma animalului și cea a umflăturii, ci din cauza unei superstiții populare”. Dar nu totdeauna este recomandabil să accepți ideile etimologice ale vorbitorilor. În cazul de față, este greu de admis „că umflăturile s-au numit cîrtiță și broască pornindu-se de la un intermediar între boală și animal, după cum nu e de crezut că o boală se numește cu numele animalului cu ajutorul căruia se vindecă sau din vina căruia se produce. Explicația cea mai simplă este aici cea mai plauzibilă: umflătura se aseamănă cu o cîrtiță sau cu o broască. De ce crupul se mai numește și gușter ? Tot din cauza asemănării de formă. Vezi și șorecel ”umlătură„ (MCD, p. 96). Din alte limbi cunoaștem fapte aproximativ similare ; lat. lacertus ”șopârlă„ capătă înțelesul de ”mușchi„ ; musculus ”șoarece„ devine și el ”mușchi„ ; gr. μῦς are aceleași înțelesuri ; cf. și rac ”cancer„ în limbile slave și în romînă. Vezi Și în romînește broască ”biceps„ (MCD, p. 57); arici ”o umflătură la picioarele cailor". În DA se găsesc numeroase explicații de felul celei propuse de Sala, de exemplu se folosește șopîrla pentru a vindeca crupul. Aceste explicații nu valorează mai mult decît leacurile: de fapt avem de-a face cu încercări de a adapta realitatea, la limbă, și ele trebuie puse alături de celelalte exemple similare pe care le-am adunat mai demult, vezi mai jos sub holeră.