Definiția cu ID-ul 325827:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUIMAC ~că (~ci, ~ce) (despre persoane) Care și-a pierdut temporar capacitatea de a judeca limpede (din cauza somnului, băuturii, fricii etc.); năuc; zăpăcit; bezmetic. [Sil. bui-mac] /Orig. nec.