Definiția cu ID-ul 901619:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUIMĂCIRE, buimăciri, s. f. Faptul de a (se) buimăci; buimăceală. Vino-ți în sine... Ești în buimăcire. NEGRUZZI, S. III 247.
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUIMĂCIRE, buimăciri, s. f. Faptul de a (se) buimăci; buimăceală. Vino-ți în sine... Ești în buimăcire. NEGRUZZI, S. III 247.