❍BURCĂ¹ (pl. -ci) sf. 👕 1 Mold. Bucov. Șubă, bundă, manta mare de pănură groasă, ce se poartă iarna: învălit într’o ~ mohorîtă, el sta pe podul vaporului (ALECS.) ¶ 2 Mold. Bucov. Cojoc mițos (mai adesea întors cu mițele afară): era odată un Țigan ... care îmbla tot de ici colea, cu burca ’n spete (SB.) ¶ 3 Trans. Băn. Suman negru (VÎRC.) [rut.].