Definiția cu ID-ul 1345207:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂLUGĂRI (-ăresc) vb. tr. și refl. ⛪ A (se) face călugăr(iță): mitropolitul și episcopii, crezînd că se sfîrșește, îl călugăriră, puindu-i nume Paisie NEGR.; proverb: dracu, cînd a îmbătrînit. atunci s’a călugărit ZNN..