CASNIC², -Ă, casnici, -e, adj. 1. Care ține de casă sau de gospodărie. Trebile casnice și ale statului în care Cantemir avusese parte... nu-l putură înturna de la ocupațiile literare. NEGRUZZI, S. II 146. ◊ Industrie casnică = activitate de prelucrare a materiilor prime la domiciliul producătorului, în cadrul unor procese de muncă simple și cu mijloace neevoluate. 2. (Despre persoane) Care duce o viață retrasă, care își petrece timpul liber acasă, în familie.