Definiția cu ID-ul 568872:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cercél m., pl. eĭ (dim. d. cerc; fr. cerceau, cerc; sp. cercillo, cîrcel cu care se agață vița; ngr. [d. lat. saŭ rom.] kerkéli). Un gĭuvaĭer pe care femeile îl poartă atîrnat de urechĭ. O floare numită și cerceluș.