cinioară¹ sf [At: TEODORESCU, P. P. 189 / V: ciunăoa, sănioa~ / P: ~ni-oa~ / Pl: ~re / E: cină + -ioară] (Reg) Ora cinei.

cinioară² sf [At: PĂSCULESCU, L.P. 175 / P: ~ni-oa~ / Pl: ~re / E: cinie¹ + -(i)oară] 1-2 (Reg; șhp) Unealtă (de pescuit).

CINIOARĂ (pl. -ori) sf. 1 dim. CINĂ ¶ 2 Mai ales pentru a indica un moment înaintat al serii: De cu sară Pîn’ la ~, De la ~, Pîn' la cîntători (VOR.).

ciunăoară sf vz cinioară

cinioară s.f. (pron. -ni-oa-; pop., înv.) vremea sau ora cinei.