Definiția cu ID-ul 1346692:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciumilitúră, ciumilituri, (cimilitură), s.f. (reg.) Ghicitoare: „Apoi ciumiliturile astea noi le spunem atunci când desfăcăm cucuruzi toamna” (Papahagi, 1925: 327). – Din ciumil + suf. -itură (MDA).