2 definiții pentru ciurătură

Explicative DEX

ciurătu sf [At: H XVIII, 144 / Pl: ~ri / E: ciura + -ătură] (Ban) Broderie ajurată.

CIURĂTU (pl. -turi) sf. Băn. (LIUB.) Cusătură cu găurele cu ajururi [ciurat].

Intrare: ciurătură
ciurătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciurătură
  • ciurătura
plural
  • ciurături
  • ciurăturile
genitiv-dativ singular
  • ciurături
  • ciurăturii
plural
  • ciurături
  • ciurăturilor
vocativ singular
plural