Definiția cu ID-ul 66864:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONCATENAȚIE, concatenații, s. f. 1. (Lingv.) Înlănțuire a elementelor vecine, în plan sintagmatic. 2. (Lit.) Înlănțuire retorică de anadiploze succesive; epiplocă. – Din fr. concaténation.