Definiția cu ID-ul 234412:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
concomitent adj. m., pl. concomitenți; f. sg. concomitentă, pl. concomitente
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
concomitent adj. m., pl. concomitenți; f. sg. concomitentă, pl. concomitente