* CONJURA (-jur) l. vb. tr. și intr. 1 ⏲ A complota, a conspira, a unelti împotriva Statului, a Suveranului ¶ 2 A goni duhurile rele ¶ 3 Ⓕ A alunga, a îndepărta o primejdie, o nenorocire care amenință, etc.: și ca să conjur piaza rea... aruncam în mare, din timp In timp, cîte trei gologani (I.-GH.) ¶ 4 A ruga cu stăruință. II. vb. refl. A se lega, a se uni împotriva cuiva [fr.].