Definiția cu ID-ul 1363668:
Explicative DEX
COPILANDRU sm., COPILANDRĂ (pl. -re) I. sf. Copil, băiat măricel; fată măricică: deși copilandru, puse țara la cale ca și un om matur (ISP.). II. adj. Cu minte copilărească: mă socoți tu așa de proastă și copilandră? (SAD.).