CORUPE, corúp, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) abate de la linia moralității, corectitudinii sau datoriei. 2. Tranz. A face ca o idee, un fenomen social, un sentiment etc. să-și piardă integritatea, puritatea etc.; a deforma, a strica. [Perf. s. corupsei, part. corupt. – Var.: (înv.) corumpe, (rar) conrupe vb. III] – Lat. lit. corruppere (după rupe).