COSI, cosesc, vb. IV. 1. Tranz. A tăia (cu coasa sau cu mașina de cosit) iarba, plantele de nutret, cerealele. ♦ Fig. A distruge, a nimici, a omorî. 2. Refl. A se lovi, în mers, cu un picior de altul. ♦ (Despre părțile de jos ale pantalonilor) A se roade. – Slav (v. sl. kositi).