CRISTELNIȚĂ, cristelnițe, s. f. (În ritualul bisericesc creștin) Vas cu apă în care preotul afundă copilul la botez. Popa satului a luat copilul în mîini și l-a vîrît o dată-n cristelniță. CARAGIALE, O. I 322. ◊ (Poetic) Soarele pătrundea numai ca niște stele, care cădeau și scăpărau ici în ierburi, dincolo în cristelnița de cleștar a apelor. GALACTION, O. I 281.