CUGET (pl. -ete) sn. 1 Gînd: sta, bietul, pe ~e și se chitia cum să mai scape (SB.); după numărul și armele lor, nu se arată să fie cu vre-un ~ curat (ODOB.) ¶2 Conștiință: a avea ceva pe ~; mustrare de ~; mai multă mustrare am simțit în ~ul meu decît ori cănd (CRG.) [cugeta].