Definiția cu ID-ul 41335:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUTUMĂ, cutume, s. f. Normă de drept consfințită printr-o practică îndelungată; consuetudine, obicei. ♦ (În vechiul drept) Obiceiul pământului. – Din fr. coutume.