CÎȘTIGĂTOR, -OARE, cîștigători, -oare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care a obținut o superioritate asupra altuia într-o întrecere (în muncă, în sport etc.). 2. Care asigură cîștigul, care dă dreptul la cîștig sau dovedește acest drept. Aveți vreun bilet cîștigător ? (CARAGIALE). – Din cîștig + suf. -(ă)tor.