CĂZNI (-nesc) l. vb. tr. A supune la munci groaznice, a chinui, a tortura: codrii și drumurile împănate de cete de hoți cari jefuiau și căzneau (I.-GH.). II. vb. refl. 1 A se chinui ¶ 2 A avea multă trudă; a se trudi mult, a se sili din răsputeri: cîteva pietre știrbite de pe care se căznesc cărturarii să silabisească fala trecută (I.-GH.) [caznă].