Definiția cu ID-ul 895736:

Explicative DEX

DEBANDA s. f. Neorînduială, dezordine, dezorientare, zăpăceală. Cred că este vorba despre acte de debandadă de deosebită gravitate, comise în împrejurări... cu totul obscure. GALAN, Z. R. 155. Fac direct răspunzători pe comandanții de companii, atrăgînd pentru ultima oară atenția... că nu se mai tolerează nici o debandadă. BRĂESCU, V. A. 17. ◊ Loc. adv. În debandadă = în mod dezordonat, în neorînduială. Trupele inamice s-au retras în debandadă.