DIFRACTA, pers. 3 difractă, vb. I. Refl. (Fiz.; despre razele luminoase) A produce un fenomen de difracție. Fasciculul de lumină care trece printr-o deschidere îngustă se difractă și formează o serie de imagini nete. ♦ Tranz. A produce fenomenul difracției (la un fascicul de lumină).