DIVAGÁRE (< divaga) s. f. 1. Faptul de a divaga; divagație. 2. Pendulare a cursurilor râurilor în câmpiile de subsidență, ca urmare a pantei reduse, a scufundării lente a terenului și a aluvionării puternice, din care rezultă meandre, belciuge, brațe părăsite, ostroave, renii, zone mlăștinoase etc.