EMINAMENTE adv. În gradul cel mai înalt, prin excelență. Punct eminamente esențial pentru completa înțelegere a lucrului. HOGAȘ, DR. II 169. Rolul criticului de azi este eminamente constructiv. VLAHUȚĂ, O. A. 230. Era o gazetă eminamente combativă, făcînd crîncenă opoziție. CARAGIALE, M. 52.