EXCAVAȚIE, excavații, s. f. (Tehn.) Groapă, cavitate la suprafața pămîntului sau în adîncime, creată în urma unui fenomen natural sau făcută (mai ales cu ajutorul unui excavator) pentru diferite scopuri tehnice. ♦ (Arheol.; rar) Săpătură. (Atestat în forma excavațiune) Fusesem să asist la excavațiunile ce făcea învățatul archeolog... la mausoleul Artemisei. GHICA, S. 422. – Variantă: (învechit) excavațiune (pronunțat -ți-u-) s. f.