EXPLOZIV², -Ă, explozivi, -e, adj. Care poate exploda, care produce explozie. ♦ Sunet exploziv sau consoană explozivă (și substantivat, f.) = consoană care produce, la deschiderea brusca a canalului bucal, o explozie (4). ♦ (Despre aparte, mașini etc.) Care acționează prin explozia unor substanțe speciale cu care este încărcat. – Fr. explosif.