*EXTREM I. adj. 1 Care este tocmai la margine, la celălalt capăt, la coadă: limită ~ă ¶ 2 Adînc: extrema bătrinețe ¶ 3 În gradul cel mai înalt, nemărginit: o bucurie ~ă ¶ 4 Strașnic, riguros: clime ~e, se zice despre climele prea reci sau prea calde ¶ 5 🩺 Remediu ~, care se întrebuințează cînd nu se mai vede altă scăpare pentru bolnav ¶ Care întrece ori-ce măsură, afară din cale, necumpănit: e ~ în toate; partid ~, partid care întrebuințează mijloace violente; ~a dreaptă, partid care împinge prea departe ideile conservatoare; ~a stîngă, partid care împinge prea departe ideile revoluționare. II. (pl. -me) sn. 1 Cea din urmă limită; la ~, la ultima limită, fără măsură sau rezervă ¶ 2 Ceea ce e contrar, opus: focul și apa sînt cele două ~e ¶ 3 pl. Cele două limite ale unui lucru care sînt una la un capăt și cealaltă la alt capăt, și prin urmare contrare: ~ele se ating, se întîmpla adesea ca lucruri opuse, caractere sau păreri contrare să se apropie unele de altele, să prezinte asemănări neașteptate ¶ 4 pl. ➕ Întîiul și ultimul termen al unei proporții [fr.].