făgădắu, făgădauă, (fogodău, fogădău), s.n. (reg.) Cârciumă la drum de țară unde călătorul poate înnopta; han: „Mâine dimineață-n zori, / La Făgădău, în Strâmtori, / V-adunați, / Toți înarmați” (Bilțiu, David, 2007: 210). (Trans., Maram.). – Din magh. fogadó „han” (Șăineanu, MDA).