FERMECA (fermec, farmec), †FĂRMĂCA, †FĂRMECA vb. tr. 1 A face farmece cuiva, a-i arunca farmece, a-l lega prin farmece ¶ 2 Fig. A încînta, a desfăta: aceste minunate daruri ... fermecară mințile domniței ODOB.; măreția și sălbăticia acestor locuri ... toate te fermecă VLAH. [lat. *pharmacare].