FERMECĂTOR, †FĂRMECĂTOR, ❍FĂRMĂCĂTOR, -TOARE I. adj. 1 verb. FERMECA ¶ 2 Care farmecă: vasiliseni cei cu ochi fărmăcători CRG. ¶ 3 Fig. Încîntător: priveliști fermecătoare ... alunecă fantastic îndărătul nostru VLAH.. II. sm. f. Acela (aceea) care se îndeletnicește cu farmecele: umblară ei ce umblară și deteră peste un fermecător meșter ISP.; de va chema și fărmecătoare sau descîntătoare, nu-ș socotește să fie făcut așa greșală mare PRV. -MB.; împărăteasa ... mare fermecătoare și strigoaie mai spun că era RET..