FOTĂ (pl. -te) sf. Bucată dreptunghiulară de stofă de lînă, cu cusături sau alesături de diferite colori, lungă pînă aproape de glezne, pe care o poartă țăranca, de la brîu în jos, punînd una dinainte și alta în partea dinapoi a corpului; fota dinainte se mai numește în Munt. petelcă, iar cea dinapoi, mai lată preg (Olten. vîlnic și zavelcă; Mold. catrință sau cretință; Trans. păstură și zadie): avea niște fote lucrate numai cu mătase și cu fluturași de argint ISP. (🖼 2187) [tc. fotá].