FRIGARE sf. 1 Țepușă de lemn sau de fier în care se înfinge carnea spre a o frige (🖼 2210): ajunseră de-și frigeau muierile și copiii în frigări și-i mîncau BĂLC. ¶ 2 iron. Sabie: Sombru, sdrîngănind ~a, Iacă domnul căpitan VLAH. ¶ 3 🐦 RAȚĂ-CU-FRIGARE 👉 RAȚĂ [lat. frīgaria].