grăbit, ~ă [At: CREANGĂ, A. 20 / V: ~bghită^[1] sf / Pl: ~iți, ~e / E: grăbi] 1 a Care face repede toate pregătirile necesare. 2 a (D. oameni) Care merge repede pentru a ajunge undeva. 3 a Care acționează cât mai repede. 4 a Care acționează în grabă și fără prea multă chibzuială. 5 a (D. fructe) Copt repede. 6 sf (Îf grăbghită) Plăcintă din mălai și aluat de pâine. 7 sf (Reg; îf grăbghită) Clătită (6). corectat(ă)