GRĂMĂDI, ÎNGRĂMĂDI (-ădesc) I. vb. tr. 1 A strînge la un loc, a face grămadă ¶ 2 A aduna ¶ 3 A înghesui, a îmbulzi. II. vb. refl. 1 A se strînge la un loc; a se aduna: lopata grămădeste și sapa rlsipește (PANN); prea mulți s’au îngramădit deodată pe capul meu (CRG.) ¶ 2 A se înghesui, a se îmbulzi: toți se îngrămidesc la ferestre... și privesc cu încordare (BR.-VN.) [sl.].