găinar, găinari, s.m. – 1. (ornit.) Uliu (Accipiter) (Maram. din dreapta Tisei). 2. Vânzător de găini. 3. Hoț de găini. 4. Coteț de găini. ♦ (onom.) Găinariu, Găinaru, nume de familie în Maramureș (DFN, 2007). ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din găină + suf. -ar (DEX, MDA); lat. gallinarium, cf. it. gallinaio, sp. gallinero (Șăineanu; Loșonți, 2001).